• Localizare
• Conducere
• Invatamant
• Sanatate
• Economie
• Pogramul cu publicul
• Formulare online
• Declaratii de avere
• Declaratii de interese
• Hotarari consiliu local
• Planificare strategica
• Raport de evaluare
• Urbanism
• Starea Civila
• Noutati
• Contact

• Casa Prichindel
• Domino
• Samariteanul milos

• Presedintele Romaniei
• Guvernul Romaniei
• Senatul Romaniei
• Camera deputatilor

Portul popular

Portul romanilor era simplu dar frumos. Barbatii purtau camasi albe, cioareci albi si brau lat tesut sau din piele, incheiat cu 3 catarame de metal. Peste camasa se purta un ilic negru din stofa groasa.
In picioare purtau opinci, apoi ghete cu eltic, mai tarziu au aparut cizmele. Pe cap, vara purtau palarii negre cu calota rotunda si borul mare si iarna caciuli de blana de miel sau de oaie. Femeile purtau bluze de panza alba si fuste de culoare inchisa, crete, peste care prindeau un sort de lucru. In zilele de sarbatoare purtau fuste lungi de culoare inchisa si un sort din material lucios si bogat incretit. In perioada rece purtau o scurteica stransa in talie, tot de culoare inchisa, cu mansete si cu guler de blana. In zi de sarbatoare femeile mai in varsta purtau pe cap broboade de culoare inchisa, iar cele tinere o marama alba de borangic cu alesaturi frumoase. In picioare purtau ghete inalte incheiate in parti cu mai multi nasturi.

Portul sasesc este diferentiat pe varste. Tineretul purta culori deschise, iar varstnicii culori inchise. Portul femeilor este brodat cu fir de aur, iar cele mai in varsta poarta costume cu broderii de margele negre. Barbatii poarta camasi albe brodate cu negru si cravate brodate cu flori de camp. Batranii poarta la sarbatori manta de culoare inchisa si snur verde, iar manecile cu mansete rosu inchis, cu filete de metal auriu.

Obiceiuri si traditii

Unul dintre cele mai importante obiceiuri a fost si este nunta.
Cu o duminica inaintea nuntii, baieti si fete imbracati in costume populare, anuntau nunta in sat si faceau invitatiile. Cei invitati aduceau a doua zi la casa mirilor lapte, unt, oua, gaini pentru care primeau fiecare o bucata de paine de casa. Duminica era nunta, se manca la casa vecinilor, care erau obligati sa asigure tot serviciul, iar dansul se desfasura intr-o sala a comunei. In timpul petrecerii mireasa disparea si se imbraca in portul de femeie. Mirele, cu tot alaiul, cu muzica si cu 46 de tineri calari in fata alaiului, imbracati in costume populare, cautau mireasa disparuta. Dupa ce o gaseau, o prezentau satului prin plimbarea facuta pe strazile lui.

O traditie o reprezinta si carnavalurile organizate de sasi.
Acestea se desfasoara in lunile ianuarie si februarie. Toate carnavalurile au o tema iar mastile cele mai reusite sunt premiate.