Dupa datele reiesite din documentele studiate, orasul s-a format ca urmare a colonizarii sasilor in aceasta zona de granita a statului ungar.
Spre deosebire de tinuturile inconjuratoare unde apar latifundiile nobililor unguri, in Tara Barsei nu apar concentrari masive de loturi de pamant. Cu toate presiunile care s-au exercitat in mod sigur asupra lor, sasii reusesc sa-si conserve loturile de pamant.

Romanii apar ca lucratori agricoli pe proprietatile sasesti. Pana in 1700 lipsesc izvoarele care sa vorbeasca despre romani si viata lor. Abia in jurul acestui an se aminteste din nou despre elementul romanesc, acesta numarand vreo 30 de familii cu 150 de suflete. Ocupatia lor de baza era pastoritul si lucrul in dijma sau cu ziua pe pamanturile sasilor. Elementul romanesc lupta pentru o serie de drepturi ca: infiintarea unei scoli pentru copiii romani si cu greu reusesc sa instaleze scoala intr-un local nou al cazarmii de cavalerie.

Isi afirma elementele folclorice prin cantece, teatru, dansuri populare.
Potrivit mentionarilor documentare, majoritatea asezarilor omenesti care formeaza reteaua actuala a judetului existau in sec. XVI. Situate de-a lungul cailor de comunicatie, vechile drumuri comerciale care se orientau spre pasurile carpatice si spre interiorul Transilvaniei, iar la sfarsitul sec.XIX si inceputul sec.XX pe traseele feroviare si rutiere modernizate, localitatile s-au dezvoltat in mod diferit, in functie de etapele istorice parcurse. Toti acesti factori au contribuit la o anumita evolutie a numarului de locuitori in intregul judet, deci si pe teritoriul orasului Ghimbav.

Daca in anul 1899 populatia numara 1448 locuitori, in 1910 numara 1629 de locuitori, numarul lor a crescut progresiv la 1722 in 1930, apoi la 1893 in 1941. In 1956 s-a ajuns la 2481 de locuitori, iar in 1966 la 3208 locuitori. Astazi orasul numara 5100 locuitori, dintre care 4785 romani, 227 maghiari, 17 rromi si 59 de sasi. Procentual din totalul populatiei 49,19% sunt barbati, iar 50,81% sunt femei.

Desi inregistreaza o scadere continua, industria are pe mai departe cel mai mare numar de salariati. Numarul celor care lucreaza in agricultura este in usoara dar continua crestere. Cel mai spectaculos salt s-a petrecut in sfera serviciilor. Din randul populatiei active cei mai multi lucreaza in sectorul public, si anume 87,9%. Toate celelalte sectoare insumeaza 12,1%. Categoria cea mai expusa somajului o reprezinta femeile, cca 65%, urmata de tinerii absolventi cu 30% si cei cu studii inferioare, 5%.

In prezent somajul se ridica la 5,5%, el extinzandu-se ca urmare a procesului de privatizare, a diminuarii productiei, precum si a dezvoltarii lente a sectoarelor care ar putea crea noi locuri de munca.